| |
Picior plat (platfus) si picior stramb congenital / picior in var equin (varus equin)
Picior plat - Platfus
Numit popular si picior plat, platfusul este o afectiune ce se caracterizeaza prin prabusirea boltei plantare. Se clasifica in:
- picior plat primitiv, cu evolutie favorabila si fara tulburari organice cauzale;
- picior plat secundar - care apare ca urmare a unei afectiuni degenerative, inflamatorii, structurale, post-traumatice, congenitale, etc.
Picior plat valg se defineste prin prabusirea boltii transversale si longitudinale a piciorului, cu modificari si la nivelul scheletului osos adica deviatia plantei spre partea exterioara a piciorului. Se mai numeste si picior plat valgus postural. Aceasta este cauzat de prezenta unei hipotonii musculare asociata cu o hiperlaxitate ligamentara regionala. In acest caz bolta plantara dispare si piciorul devine plat aparand oboseala si durerile la efort, dureri la mers pe distante mari sau la stat prelungit in picioare. Anatomia scheletala a labei piciorului este alcatuita din tarsienele, metatarsienele si falangele, care sunt aranjate in asa fel incat imita forma unui arc de bolta sustinut la baze de o structura de rezistenta numita fascia plantara sau aponevroza plantara fiind un soi de membrana de substanta dura, care prezinta un grad limitat de elasticitate datorita fibrelor de colagen si elastina care apar in compozitia sa.
Piciorul plat este reprezentat de prabusirea boltilor transversala si longitudinala ale piciorului si este destul de des intalnit la copii. Foarte multi copii, pana la varsta de 4 ani, au piciorul plat insa nu este necesar sa se intervna deoarece este considerata o stare normala a piciorului si acesta se poate corecta de la sine.
In majoritatea cazurilor, platfusul este congenital insa poate sa apara si din cauza unui dezechilibru intre rezistenta si solicitare si atunci vorbim de platfus dobandit.Statisticile arata ca 10% din populatia planetei are platfus, insa doar 0,2% din aceasta categorie de oameni prezinta o forma dureroasa pentru care trebuiesc luate masuri. Se poate spune chiar ca el este fiziologic. La nou-nascut diagnosticul piciorului plat este mai dificil.
Conform celor spuse de doctorul Marius Uscatu, ortoped specializat in Chirurgia Gleznei si a Piciorului, "afectiunea este frecventa dar benigna, iar constatarea deformatiei trebuie urmata de un consult de specialitate si numai extrem de rar de un tratament".
Aceasta afectiune poate afecta unul sau ambele picioare, fiind atins cu predilectie piciorul stang.
Aceasta afectiune se manifesta prin diminuarea pana la prabusire a boltii longitudinale a piciorului. Diformitatea se produce frecvent bilateral, modificarile fiind accentuate fie pe o parte, fie pe cealalta. 96% dintre copii au piciorul plat pana la varsta de 4 ani. Este o stare fiziologica normal insa sedintele de kinetoterapie pot fi de un real ajutor si pot preveni instalarea lui de mai tarziu.
Este o afectiune congenitala, dar poate aparea si ca urmare a unui dezechilibru intre rezistenta si solicitare, ca si platfus dobandit sau poate lua nastere ca urmare a modificarii oaselor, numit in acest caz platfus posttraumatic.
Picior plat se caracterizeaza prin: copilul calca predominant pe partea interna-mediala a talpii; alungirea primei raze a piciorului - pozitie in valgus a antepiciorului, talpa este convexa; calcaneu orizontalizat; in abductie navicularul urmeaza capul astragalului, transpiratii abundente si reci la nivelul labei piciorului; capul astragalului este coborat si deplasat intern, glezne umflate; reliefarea tendoanelor de pe faţa dorsală a piciorului; deviatia halucelui in valgus si deviatia degetului mic in varus; poate aparea culoarea violacee a membrului inferior.
Cauze
Cauzele platfusului nu sunt cunoscute in totalitate. Se poate incrimina lipsa rezistentei ligamentelor specifica copilului, cu precadere intre 9 luni si 3 ani, precum si sudarea unor oase de la nivelul retro-piciorului.
El poate aparea si in urma unor afectiuni precum: rahitism; atacul vascular cerebral; artrita reumatoida; diabet; poliomielita sau paraliziile spastice (boli neuromusculare); unele afectiuni ale genunchiului si soldului; tulburarile de crestere; obezitate.
Semne si simptome
Piciorul plat, ca aspect se prezinta in usoara pronatie si flexie pe gamba, talpa fiind convexa (in termeni populari scobitura talpii se diminueaza sau dispare, laba piciorului se deplaseaza spre lateral, pacientul calcand predominant pe partea interna-mediala a talpii). Pot aparea si alte aspecte patologice precum edem perimaleolar (glezne umflate), culoarea violacee a piciorului cu transpiratii abundente si reci, reliefarea evidenta a tendoanelor de pe fata dorsala a piciorului (partea de sus a labei piciorului) si hallux valgus (piciorul cu acele “monturi" pe partea interna, langa degetul mare, acesta fiind orientat inspre lateral).
Aceasta afectiune poate fi si congenitala. O afectiune cum este picior plat poate avea si efecte nedorite cu mult mai mari decat ne-am astepta. In primul rand durerea care apare in zona talpii si a gambelor in clinostatism prelungit (stat in picioare), la mers sau la alergat., care poate fi de o intensitate destul de mare, incat sa nu ne lase sa desfasuram in conditii optime diverse activitati sau chiar activitatea profesionala.
In copilarie nu exista simptome ale platfusului si, de cele mai multe ori, copilul neaga existenta durerilor. Semnele unui picior plat sunt: latirea amprentei plantare; mersul predominant pe partea interna a talpii; culoarea violacee a piciorului; diminuarea sau absenta boltii plantare longitudinale; transpiratii abundente si reci ale talpii; glezne umflate, mai ales la femei; eventuala asociere a monturilor. Din cauza statului in picioare o perioada indelungata, a incaltamintei neadecvate sau a unor traumatisme minore unele persoane pot simti durere.
Clasificare
Dupa doctorul Radulescu exista 4 grade de platfus si anume: gradul I de picior plat asimptomatic; gradul II de picior plat plat reductibil; gradul III de picior plat contractat si gradul IV de picior plat rigid.
Diagnosticul si consultatia medicala
Diagnosticul piciorului plat este dificil in primele 30 de zile dupa nastere. Abia in jurul varstei de un an, cand copilul incepe sa mearga platfusul incepe sa fie sesizat de catre parinti. Un numar mare de copii sunt adusi la consultatie intre 1 si 3 ani si de cele mai multe ori parintii sunt de obicei contrariati de aspectul inestetic, de asocierea cu genu-valgum, de deformarea asimetrica a incaltamintei si, foarte rar, de o jena functionala (jena la portul incaltamintei, durere etc.)".
Complicatii
Piciorul plat poate avea urmari diferite, precum: bascularea bazinului inspre posterior, genu valgum (sau genunchii in “x"), gonartroza, coxartroza, discopatie cervicodorsolombara, afectiunea discurilor intervertebrale, datorata in acest caz tulburarilor de biomecanica, scolioza prin devierea coloanei vertebrale inspre lateral, cifoza sau in termeni populari “cocoasa" sau hiperlordoza accentuarea exagerata a curburii coloanei lombare. Se mai pot intalni tulburari de ordin respirator sau chiar cardiovascular (foarte rar) datorita unor dezechilibre grave de statica vertebrala. Afectarea functiei de pompa pe care o are talpa piciorului, deoarece datorita miscarii “de mers" sangele venos de la acest nivel este impins in sus, antigravitational, in sensul de intoarcere a circulatiei, preluand o parte din activitatea ventriculului stang si a pompei peretilor arteriali - venele fiind mai putin elastice si astfel mentinand o buna circulatie sangvina este un ultim aspect patologic insa nu si cel mai putin important. Deci, datorita insuficientei pompei de intoarcere venoasa, pot aparea fenomene de insuficienta circulatorie la nivelul membrelor inferioare, fenomen care usureaza aparitia celulitei localizate si care este insotit in acest caz si de staza limfatica.
Tratament
Tratamentul platfusului in cazul tulburarilor usoare poate fi de tip nechirurgical: gimnastica medicala si sustinatoare plantare dupa mulaj. De recomandat ar fi ca acestea sa mearga intotdeauna impreuna, deoarece folosirea doar a sustinatoarelor plantare (talonete) poate conduce la hipotrofierea si mai accentuata a musculaturii sustinatoare si implicit a agravarii platfusului. Tratamentul chirurgical se recomanda numai dupa varsta de zece ani si doar daca patologia nu se rezolva prin mijloace specifice balneofizioterapice. Din cauza aceasta este foarte important sa depistam aceasta patologie din timp, pentru ca prin mijloace de reeducare si de preventie sa se poata evita toate complicatiile de mai sus.
Tratamentul se incepe dupa varsta de 4 ani deoarece aceasta este varsta pana la care platfusul se poate corecta singur, insa chiar si inainte se poate incepe un program de gimnastica medicala si inot. Se recomanda totodata o igiena locala foarte buna, purtatrea de incaltari fiziologice (cu toc fiziologic de 2-4 cm), mersul descult si exercitii de mers pe varfuri sau pe marginea exterioara a picioarelor. Pentru formele mai severe de platfus se recomanda in plus si talonetele impreuna cu gimnastica medicala. Tratamentul chirurgical este recomandat abia dupa varsta de 10 ani si doar daca nu a putut fi tratata prin celelate metode nechirurgicale.
Conform specialistilor, evolutia platfusului este in 95% din cazuri benigna, spre remisie spontana la varsta adolescentei. In 30% din cazurile in care picioarele se mentin plate, un procent infim devin simptomatice si necesita un anume gen de tratament. In cele mai multe dintre cazuri se impune doar supravegherea evolutiei piciorului, fara tratament. Exercitii precum: mersul cu picioarele goale pe nisip, pe iarba sau pe un covor moale sau gimnastica medicala ajuta in tratarea platfusului. Unele tipuri de masaj pot fi de asemenea eficiente in ameliorarea evolutiei, insa daca nu sunt efectuate corespunzator exista pericolul sa agraveze platfusul. Cabinetele Medicale Alfakinetic dispun de o echipa de kinetoterapeuti care se deplaseaza la domiciliul pacientului pentru pacientii care nu pot sa se deplaseze la cabinetele noastre.
Piciorul stramb congenital varus equin
Piciorul stramb idiopatic varus-equin este cea mai frecventa deformatie congenitala a piciorului, care clinic se prezinta prin devierea piciorului afectat in flexie plantara (equinus) si spre interior (varus). Ea poate fi depistata cu ajutorul ecografiei inca din timpul sarcinii. La nastere ea este evidenta iar parintii pot avea un soc datorita aspectului piciorului. Deformarea poate ajunge pana la un picior complet inversat. La populatia caucaziana cazurile de picior stramb varus equin sunt de aproximativ 1 la 1000 de nou nascuti. Piciorul in var equin in unele cazuri, este doar rezultatul pozitiei bebelusului prezenta atunci cand se dezvolta in uterul mamei. Piciorul in var equinin in mod frecvent este cauzat de o combinatie de factori genetici si de mediu nu foarte bine cunoscuti. Un caz de picior in var equin aparut in familie creste probabilitatea de a apare si la copiii acelei familii. In cazul in care in familie exista un copil cu picior in var equin, sunt sanse ca si cel de-al doilea copil sa aiba aceasta afectiune. Piciorul in var equin prezent de la nastere poate indica si alte probleme de sanatate, deoarece e asociat si cu alte boli cum ar fi spina bifida. Din aceasta cauza atunci cand este identificat piciorul in var equin, este important ca acel copil sa fie investigat si pentru alte probleme. Aceasta afectiune poate fi de asemenea si rezultatul altor boli care afecteaza muschii, nervii si sistemul osos, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau traumatismul cerebral. La sugar piciorul in var equin este nedureros, insa in cele din urma cauzeaza disconfort si devine un handicap vizibil. Daca nu se va trata piciorul in var equin nu se va indreapta de la sine, ci el va ramane rasucit si diform, iar membrul inferior afectat poate ramane mai scurt si mai mic decat celalalt. Pe masura ce copilul va creste aceste simptome pot fi mai evidente si mai problematice. De asemenea pot aparea probleme cu participarea la joaca normala si cu alegerea unor pantofi potriviti. Daca tratamentul va incepe la scurt timp dupa nastere va putea ajuta la depasirea acestor probleme.
Diagnostic
Aceasta afectiune poate fi descoperita prin ecografia efectuata atunci cand fatul se dezvolta intrauterin, insa cele mai multe cazuri sun depistate de catre specialist dupa nastere, pe baza aspectului si a mobilitatii picioarelor si a membrelor inferioare. Daca piciorul in var equin in unele cazuri este datorat numai pozitiei intrauterine a copilului (piciorul in var equin postural) piciorul este flexibil si poate fi miscat intr-o pozitie normala sau aproape normala, in alte cazuri piciorul e mai rigid sau mai teapan, iar muschii gambei sunt foarte incordati. Cateodata radiografiile nu ajuta la confirmarea diagnosticului, deoarece unele oase ale gleznei sau ale piciorului nu sunt complet osificate (pline de material osos) si nu se vad bine pe radiografie.
Tratament
Scopul tratamentului in piciorul stramb idiopatic varus equin este de a obtine un picior cu aspect si functii normale. In majoritatea cazurilor chirurgii ortopezi sunt de acord ca tratamentul initial trebuie sa fie nonoperativ. Cea mai utilizata metoda de tratament nonoperativ este metoda Ponseti, care consta in manipulari repetate ale picioarelor pentru corectarea pozitiilor vicioase urmate de imobilizari in aparat gipsat inalt, deasupra genunchiului. Dupa ce s-a obtinut corectia, mentinerea pozitiei se face in atele tip Denis Browne. Primul gips este important pentru a se evita o complicatie redutabila a piciorului stramb varus equin si anume cavusul (piciorul scobit). Pentru aceasta, in momentul rotatiei laterale a piciorului, trebuie ridicata prima raza. In cazurile medii sau usoare este posibila corectarea equinului (flexia plantara a piciorului) prin gipsurile repetate. Aproximativ in 90% din cazuri pentru corectarea equinului este necesara o minima interventie chirurgicala si anume sectionarea tendonului achilean (ahilean) transcutanat. Aceasta trebuie facuta numai dupa ce s-au obtinut 70 grade de rotatie externa a piciorului. Dupa aceasta sectionare a tendonului se aplica un ultim gips care se va mentine trei saptamani, timp suficient pentru vindecarea tendonului. Aceasta sectionare a tendonului se poate face cu anestezie locala in ambulator, fara a fi necesara internarea pacientului. Daca copilul este mai mare de 6 luni, tendonul achilean se alungeste sub anestezie generala. Cele mai multe cazuri de picioare strambe tratate inca de la nastere pot fi corectate in aproximativ 6 saptamani. Exista un procent de aproximativ 5% dintre copiii nascuti cu picior stramb varus equin care au picioare strambe severe, scurte, cu ligamente tari care nu se pot intinde, iar acestia vor necesita o interventie chirurgicala.
Tratamentul va trebui inceput in timpul primei saptamani de viata pentru a profita de faptul ca tesuturile care formeaza ligamentele, tendoanele si capsula sunt inca elastice si pot fi intinse prin manipulari blande. Dupa aceste manipulari este aplicat de fiecare data un gips pana deasupra genunchiului pentru a mentine gradul de corectie obtinut prin manipulari, in acest fel oasele deplasate sunt treptat aduse la pozitia corecta. Sunt suficiente de la 4 la 7 gipsuri pentru corectarea unui picior stramb congenital varus equin obisnuit, iar cele foarte rigide nu vor necesita mai mult de 10 gipsuri. Tendonul este sectionat percutanat inainte de a se aplica ultimul gips pentru a completa corectia piciorului.
Dupa aplicarea gipsului copilul poate fi agitat, dar dupa un timp se va linistii si sa se va simti confortabil cu gipsul. Insa pentru o mai mare siguranta vor trebui verificate urmatoarele: circulatia sanguine trebuie verificata la fiecare ora in primele 12 ore, apoi de 4 ori pe zi.; varfurile degetelor trebuie sa se vada iar daca acestea nu se vad, inseamna ca gipsul a alunecat si ca o reducere corecta nu se poate mentine; gipsul va trebui pastrat curat si uscat; daca gipsul are miros neplacut, se scurge ceva din el, pielea la nivelul capetelor gipsului devine rosie sau iritata, daca febra creste peste 38.5, fara o cauza explicabila va trebui sa va prezentati urgent la medic.
O recomandare de la medici si kinetoterapeuti este igiena locala a membrelor inferioare la copii.
Bonlavul trebuie sa mearga cat mai mult cu talpile goale si daca este cazul sa poarte incaltaminte fiziologica pe masura lui. Se recomanda de asemenea mersul pe marginea externa a piciorului, mersul pe varfuri, mersul pe bicicleta si obligatoriu masaj si gimnastica medicala (kinetoterapie). Dupa 4 ani, atunci cand kinetoterapia nu da rezultate favorabile si in cazul copilului cu piciorul plat contractat, este posibil sa fie necesara interventia chirurgicala cu imobilizarea picioruselor afectate in pozitie corectata cu aparat gipsat “cizma gipsata”, timp de 4-6 saptamani.
Kinetoterapia (gimnastica medicala) la bebelusi si copii
Kinetoterapia este o solutie pentru problemele de sanatate ale sugarilor, bebelusilor, copiilor si adultilor utilizand exercitii fizice specifice fiecarei afectiuni in parte, fiind cunoscut deja faptul ca miscarea reprezinta un mod de viata armonios si sanataos. Kinetoterapia se bazeaza pe principiul miscarii sistematizate sub forma de exercitii fizice active sau pasive. Domeniul cuprins in specialitatile medicale care beneficiaza de aportul kinetoterapiei este extrem de vast si vizeaza atat prevenirea imbolnavirilor (kinetoprofilaxie), dar mai ales restabilirea starii de sanatate. Contraindicatiile apar doar in bolile in care bebelusul / copilul este intr-o situatie de risc vital, insa sunt foarte rare. Evolutia motrica a copiilor care beneficiaza de gimnastica medicala in mai toate cazurile, este favorabila. Exista situatii in care apar dificultati in activitatea motrica a copilului / bebelusului si evolutia este lenta sau problematica, iar in aceste cazuri, kinetoterapia are mijloace specifice de interventie, mentinand mobilitatea motrica a copilului / bebelusului.
In cabinetele noastre din Bucuresti efectuam programe de recuperare medicala (kinetoterapie si masaj terapeutic) individualizate, pentru nou-nascuti, sugari, bebelusi, copii si adulti care sufera de diferite afectiuni (VEZI BOLI TRATATE).
Pentru pacienti care nu pot fi deplasati la cabinetele noastre dispunem de o echipa de kinetoterapeuti calificati care se deplaseaza la domiciliul pacientului pentru diferite afectiuni cum ar fi:
- talus valgus la copii (tal valg)
- genu varum
- genu valgum
- picior varus equin
- picior plat valg congenital
- platfus la bebelusi si copii
- spina bifida
- torticolis congenital sau dobandit
- tetrapareza spastica
- tetrapareza flasca
Efectuam si masajul bebelusului la domiciliu si la cabinetele noastre din Bucuresti
Va asteptam sa ne contactati accesand sectiunea Contact. |
|
